Programul zilei nunții: de la pregătiri până la final, pe ore

O nuntă în România durează, de obicei, de dimineață până a doua zi dimineață: pregătirile încep înainte de prânz, cununia religioasă are loc după-amiaza, iar petrecerea ține până spre zori. Mai jos găsiți momentele zilei în ordinea obișnuită, cât durează fiecare, ce diferă de la o zonă la alta și un exemplu de program pe ore, pe care îl puteți adapta.

Pe scurt

• Dimineața: pregătirile, apoi fotografiile.
• La prânz: luarea nașilor și a miresei, cu obiceiurile de acasă.
• După-amiaza: cununia religioasă, care durează de obicei 30–45 de minute, uneori aproape o oră.
• Seara: sosirea invitaților la restaurant, intrarea mirilor, meniul și dansul mirilor.
• Noaptea: tortul, schimbarea voalului, darul, petrecerea până dimineața.

Dacă faceți și cununia civilă în aceeași zi, ea vine înaintea celei religioase: în România, căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după cea civilă (Constituția României, art. 48).

Exemplu de program pe ore

Ca reper real: la o nuntă mare din zona Iașilor, în 2025, invitații au început să sosească de la ora 19:00, sala s-a umplut în jurul orei 21:30, iar petrecerea a ținut „până dimineață” (BZI, 2025).

Pregătirile

Pregătirile miresei durează cel mai mult: coafura, machiajul și îmbrăcatul, apoi fotografiile de detaliu. Mirele are nevoie de mai puțin timp, dar e bine să fie gata înainte să plece după nași. Lăsați o rezervă de cel puțin o jumătate de oră între ce vă spune coaforul și ora la care trebuie să plecați: întârzierile de dimineață se adună pe tot restul zilei.

În ziua nunții, cineva de încredere ar trebui să aibă programul și telefoanele furnizorilor, ca voi să nu răspundeți la telefon toată ziua.

Luarea nașilor și a miresei

Prin tradiție, mirele își ia nașii de acasă cu alai, apoi merg împreună să ia mireasa (Adevărul, 2015). La casa miresei au loc câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri:

• Iertăciunea: mirii îngenunchează în fața părinților și le cer iertare (Adevărul, 2015).
• Turta miresei: se rupe deasupra capului miresei, ca semn de belșug. În Oltenia, Muntenia și Moldova o rupe de obicei nașa; în Transilvania, de multe ori, chiar mireasa, înainte de plecarea la biserică (BZI, 2024).
• Răscumpărarea miresei: în unele locuri, mirele „plătește” ca să-și poată lua mireasa. Obiceiul e vechi: o descriere din 1892, de la Șaru Dornei (Suceava), arată cum i se aducea mirelui întâi „o babă, ori un băiet acoperit pe cap”, iar mirele plătea ca să ajungă la mireasa adevărată (Adevărul, 2016). Azi e un joc, stabilit de obicei de familie.

Socotiți o oră, o oră și jumătate pentru tot acest moment, mai ales dacă nașii și mireasa locuiesc în părți diferite ale orașului.

Cununia civilă, dacă e în aceeași zi

Cununia civilă se poate face și cu câteva zile sau săptămâni înainte, ca ziua nunții să fie mai liberă. Dacă o faceți în aceeași zi, puneți-o dimineața sau la prânz, înaintea bisericii, și veniți cu actele de identitate și cu cei doi martori. Programarea și taxele diferă de la o primărie la alta, mai ales sâmbăta.

Cununia religioasă

Slujba ortodoxă începe cu logodna, urmată de cununia propriu-zisă, și durează de obicei 30–45 de minute; cu rugăciuni în plus poate ajunge la aproape o oră (BZI, 2026). Câteva lucruri de știut pentru program:

• Veniți cu 15–30 de minute mai devreme, mai ales sâmbăta, când bisericile pot avea mai multe cununii la rând.
• Nu în orice zi se oficiază cununii: posturile și unele sărbători sunt excluse. Verificați data în calendarul de mai jos înainte să rezervați.
• După slujbă urmează felicitările la ieșirea din biserică și fotografiile de grup, care pot dura încă jumătate de oră.

Sosirea la restaurant și intrarea mirilor

Între biserică și restaurant rămân de obicei câteva ore, pe care mirii le folosesc pentru fotografii și o pauză. Mirii și nașii ajung înaintea invitaților, ca să-i primească la intrare. Primirea invitaților durează mai mult decât pare: la nunta din Iași pomenită mai sus, de la primii invitați până la sala plină au trecut aproape două ore și jumătate (BZI, 2025).

Când sala s-a umplut, urmează intrarea mirilor, de obicei cu o melodie aleasă de ei, și, la scurt timp, primul dans. Puneți-le cât mai devreme în program: după primul fel invitații se ridică la dans și e mai greu să-i adunați din nou.

Meniul și petrecerea

Meniul se servește în mai multe feluri, cu pauze de dans între ele: aperitivul, felul intermediar (cald) și felul principal este o ordine des întâlnită (BZI, 2025). Stabiliți cu restaurantul și cu formația la ce ore iese fiecare fel, ca muzica să nu fie oprită când toată lumea mănâncă.

Tortul, voalul și buchetul

Spre miezul nopții sau după, urmează câteva momente scurte, pe care le puteți grupa:

• Tortul: mirii îl taie împreună; fotograful și formația trebuie să știe ora.
• Schimbarea voalului cu basmaua: nașa îi scoate miresei voalul și îi pune o basma, semn că a trecut în rândul femeilor căsătorite (BZI, 2025). În nunta tradițională, momentul are loc de multe ori la miezul nopții (Știri pe surse, 2026).
• Aruncarea buchetului: mireasa aruncă buchetul fetelor necăsătorite. Într-un obicei descris de presă, nașa pune apoi voalul miresei pe capul celei care a prins buchetul (BZI, 2025).

Furatul miresei e un moment pe care multe cupluri îl sar. Etnologul Ovidiu Focșa, de la Muzeul Etnografic al Moldovei, spune că „în tradiția populară nu există acest obicei” și că e mai degrabă un joc (BZI, 2022). Dacă îl păstrați, stabiliți dinainte cine „răscumpără” mireasa și cât durează, ca să nu oprească petrecerea.

Darul

În nunta tradițională, strigarea darului (sau „a cinstei”) era unul dintre cele mai importante momente: cineva striga, pe rând, darul fiecărei familii, iar altcineva nota (Jurnalul Național, 2004). La multe nunți de azi, darul se dă în plic, pe parcursul serii, fără să mai fie strigat.

Oricum îl primiți, stabiliți dinainte cine strânge plicurile și unde le păstrează peste noapte. Socotelile le faceți a doua zi, liniștiți.

Finalul și a doua zi

Petrecerea ține de obicei până spre dimineață. Spre final, mirii pot trece pe la mese să mulțumească invitaților; într-o nuntă tradițională din Moldova, de exemplu, mirii treceau pe la toți mesenii cu paharul în mână, în jurul orei 3 dimineața (Jurnalul Național, 2004).

În Moldova se obișnuiește și ciorba de potroace a doua zi după nuntă: la Iași, „puține sunt” cuplurile care nu o organizează (BZI, 2024).

Ce diferă de la o zonă la alta

Ordinea mare a zilei e aceeași în toată țara, dar obiceiurile diferă. Câteva exemple documentate de presă și de etnografi:

• Transilvania: nunta e condusă tradițional de vornic, care duce alaiul de la mire la nași și la mireasă (Alba24, 2014); turta o rupe adesea chiar mireasa (BZI, 2024).
• Oltenia, Muntenia, Moldova: turta miresei o rupe nașa (BZI, 2024).
• Moldova: ciorba de potroace a doua zi (BZI, 2024).
• Maramureș, zona Baia Mare: rudele și cunoscuții „dansau” mireasa, dând un ban pentru asta, iar în unele sate, după biserică, fiecare familie făcea petrecerea la casa ei (Adevărul, 2023).
• Tradițional, în multe sate: la mire se împodobea steagul (Transilvania) sau bradul (Oltenia, Moldova), iar chemătorii mergeau prin sat cu plosca împodobită ca să invite neamurile și vecinii (Jurnalul Național, 2004).

Dacă familiile voastre vin din zone diferite, discutați din timp ce obiceiuri păstrați, ca să nu aflați în seara nunții.

Sfaturi ca ziua să curgă fără grabă

• Scrieți programul pe o singură pagină și dați-l nașilor, părinților, fotografului, formației și restaurantului.
• Lăsați rezerve între momente: o jumătate de oră între acasă și biserică, o oră între biserică și restaurant.
• Alegeți un om de contact pentru furnizori, altul decât voi și nașii.
• Grupați momentele de după miezul nopții (tort, voal, buchet), ca petrecerea să nu se oprească de cinci ori.
• Mâncați ceva dimineața și la restaurant: e cea mai uitată regulă a zilei.